COLDEA, GHEORGHE (n. 16 ianuarie 1939, Mănăstireni, jud. Cluj), botanist.
Membru corespondent – 5 iunie 2015.
Absolvent al Facultății de Biologie, Geografie, Geologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1963), unde în 1972 și-a susținut, sub coordonarea prof. Al. Borza, teza de doctorat Flora și vegetația Munților Plopiș. Și-a început activitatea ca cercetător stagiar la Laboratorul de ecofiziologia plantelor din cadrul Stațiunii horti-viticole din Blaj (1963–1965). Din 1965 și-a desfășurat activitatea neîntrerupt în cadrul Institutului de Cercetări Biologice din Cluj-Napoca, al cărui director a fost între 1990 și 2010. De-a lungul anilor a abordat următoarele direcții de cercetare: botanică floristică (a identificat trei specii noi pentru România – „Ophlys sphegodes Miller”, „Empetrum hermaphroditum Hag.”, „Daphne laureola L.” și o specie nouă pentru Transilvania – „Ophrys cornuta Steven”); fitocenologie (a descris 38 asociații noi specifice pentru Carpații românești și două alianțe regionale: „Festuco saxatilis-Seslerion bielzii Coldea”, 1984 și „Veronici baumgarteni Coldea”, 1990); bioporductivitatea ecosistemelor (a inițiat primele cercetări de acest gen în România și a investigat jnepenișurile și molidișurile de limită din Munții Retezat și Munții Maramureșului); palinologie cuaternară (a colaborat la explorarea mlaștinii subalpine Zănoguța din Munții Retezat la care s-a făcut pentru prima dată și datarea fazelor silvestre cu carbon radioactiv). Rezultatele cercetărilor sale se regăsesc în peste 135 de lucrări științifice (cărți, capitole în cărți colective, studii apărute în reviste de prestigiu din țară și din străinătate). Vicepreședinte al Societății Fistosocilogice Române, membru al Societății Ecologice Române, al International Association Science, al Amical International de Phytosociologie.